Ușor timid, ușor îndrăzneț – Atelier de Dans-Terapie

Între timiditate și îndrăzneală/ asertivitate este un continuum de emoții, atitudini și modalități de a acționa. Felul cum ne simțim și cum acționăm variază în funcție de personalitatea noastră, de starea de spirit, de persoanele în prezența cărora ne aflăm, de situațiile cu care avem de-a face. Uneori ne simțim în largul nostru, liberi să ne purtăm așa cum dorim; alteori apar diverși factori care ne fac să ne temem să fim noi înșine, să ne simțim judecați sau prea vulnerabili și să ne închidem.

Multor persoane timide li se recomandă să se apuce de dans ca să se „vindece” de timiditate. O anumită doză de sfială este uneori înduioșătoare, ca semn al inocenței; dar alteori o prea mare rușine ne face să nu manifestăm în interacțiunile noastre sentimentele, abilitățile, întregul nostru potențial. Se vorbește mult despre importanța faptului de a fi asertivi, de a manifesta acea atitudine constructivă care este caracterizată de auto-afirmare, exprimare onestă, directă și clară a opiniilor și drepturilor proprii, fără agresivitate, fără a-i leza sau manipula pe ceilalți. A fi asertiv înseamnă să îndrăznești să spui ce simți, chiar dacă asta presupune să intri într-un conflict cu o persoană (străină sau dragă). Cineva care evită întotdeauna conflictele cu cei din jur, ajunge cel mai adesea într-un dureros conflict cu sine…

În mod similar, multor persoane prea îndrăznețe (agresive sau impulsive, de fapt, cel mai adesea) li se recomandă să se apuce de dans ca să își tempereze pornirile, să învețe să fie atente la (cât și să asculte) un/ o partener/ă și să se armonizeze cu acesta/ aceasta, să își consume excesul de energie într-un mod benefic. Dacă o persoană are tendința să își exprime propriile opinii, sentimente, drepturi sau nevoi într-o manieră în care drepturile celorlalți sunt negate sau încălcate, mai devreme sau mai târziu acest lucru va avea efecte negative asupra relațiilor din viața sa.

Intuitiv, cei mai mulți dintre noi se gândesc la dans ca fiind „calea regală” pentru a realiza o echilibrare a atitudinilor, pentru a ne cunoaște mai bine pe noi înșine și a ști care sunt provocările noastre, cât și pentru a dobândi siguranță de sine și fluiditate în trecerea prin diverse situații de viață complexe.
Vă propun o analiză în mișcare a factorilor care ne fac să îndrăznim și să ne deschidem, respectiv a factorilor care ne inhibă și ne determină să ne închidem. Experiențiem ambele atitudini, amândouă sunt prețioase în dezvoltarea noastră. Uneori le trăim chiar de-a lungul unei singure zile – trecem prin aceste două extreme în situații diferite sau cu persoane diferite. Dar ce înseamnă pentru fiecare dintre noi „a fi (prea) timid”? Sau ce înseamnă „a fi (prea) îndrăzneț”? Care este măsura noastră pentru a aprecia aceste atitudini, ce informații ne aduce propria noastră deschidere/ închidere, ce simțim că este potrivit pentru noi, în relațiile din viața noastră?

Cum se lucrează în dans-terapie?

Psihoterapia prin dans și mișcare se centrează pe experiența de a simți mișcarea (drept formă fundamentală de a fi în lume) și pe a găsi o semnificație a anumitor mișcări, sau un sentiment corespunzător acestora. Dansul și mișcarea sunt instrumente pentru a lucra cu sine – și a explora diverse teme, în cazul de față continuum-ul de la timiditate la îndrăzneală/ asertivitate, și înapoi.
Dansul are oricum o componentă vitalizantă/ relaxantă/ binefăcătoare – dar în dans-terapie activitățile propuse (individuale sau cu partener) vor problematiza diverse aspecte și vor fi alternate cu discuții despre ce am experimentat în mișcare.
Dans-terapia nu presupune a învăța o anumită coregrafie, nici nu necesită abilități corporale deosebite. Este necesară doar dorința de a lucra cu sufletul și cu corpul în mișcare – cel mai adesea, fiind vorba despre mișcare improvizată, așa cum simte persoana în momentul respectiv.
Fiecare explorează în funcție de specificul propriei corporalități – dacă sunteți o persoană atletică, vă puteți provoca mai mult corporal, iar dacă nu prea faceți mișcare sau chiar aveți anumite afecțiuni fizice, vă veți mișca așa cum vă permite starea dvs. Important este ca fiecare să își respecte propriile limite / limitări.

Cine sunt eu?

Alexandra Cucu, psihoterapeut centrat pe persoană (2012), cu o formare secundară în psihoterapie prin dans și mișcare (2016), terapeut craniosacral (2019) și profesor de Yoga (2016). Mișcătoare – cu sufletul și cu corpul, cu vorbele și cu tăcerile.

Datele atelierului

Vă invit duminică, 15 iunie 2025, între orele 14:00-17:15, în primitoarea sală de la Sambodhi Studio, din strada Popa Rusu 16A.
Grupul este limitat la maximum 12 persoane, tariful este de 270 lei/ persoană – iar pentru înscrieri completati formularul de mai jos.

Să ne vedem cu bine la dans!